Apropierea celor dragi este lucrul cel mai de pret care le-a lipsit romanilor in perioada starii de urgenta. Pentru un sfert dintre respondenti drepturile si libertatile sunt cele care au lipsit cel mai mult in aceasta perioada, pentru 13% dintre participantii la studiu au fost calatoriile si vacantele, iar 1 din 10 romani declara ca i-a lipsit cel mai mult socializarea, arata un studiu realizat de IRES.

Apropierea celor dragi a lipsit, in aceasta perioada, in proportii mai ridicate varstnicilor, persoanelor cu educatie scazuta, celor care locuiesc in mediul rural, dar si votantilor PSD, in timp ce lipsa drepturilor si libertatilor a fost resimtita mai acut de catre barbati, de persoanele cu varsta de pana in 50 de ani si de cei care locuiesc in regiunea Moldovei sunt cei care spun ca le-au lipsit.

Calatoriile si vacantele au lipsit cel mai mult tinerilor intre 18 si 35 de ani.

CONSUMUL DE INFORMATIE, TELEVIZIUNE SI FILME A FOST MAI RIDICAT DECAT DE OBICEI

In perioada starii de urgenta romanii au navigat mai mult pe interne decat in perioada anterioara, s-au uitat mai mult la televizor si au vizionat intr-o masura mai mare filme decat intr-o perioada obisnuita. O treime spun ca au gatit mai mult decat obisnuiau, o cincime au mancat mai mult, un procent similar spun ca au citit mai mult, iar aproape un sfert declara ca au facut exercitii fizice de intretinere mai mult decat de obicei. Doar 1 din 10 romani declara ca a fumat, iar 3% ca au consumat bauturi alcoolice mai mult decat inainte.

CE PROIECTE AU AVUT ROMANII IN STAREA DE URGENTA?

Renovarea locuintei este proiectul la care s-au gandit peste jumatate dintre romani in perioada starii de urgenta, peste o treime s-au gandit sa caute ceva de lucru in plus fata de activitatea pe care o au deja, aproape un sfert s-au gandit sa faca un curs sau o specializare, iar 1 din 5 romani a luat in considerare sa isi faca o asigurare. 16% dintre participantii la studiu au luat in considerare ideea de a-si schimba locul de munca si tot atatia s-au gandit sa si deschida o afacere. Doar 7% s-au gandit sa ia un credit de consum si 5% unul ipotecar.

STAREA DE URGENTA: LECTII INVATATE

Aproape 1 din 5 romani spun ca principala lectie invatata pe perioada crizei generata de pandemia de COVID – 19 este importanta igienei. 10% dintre participantii la studiu declara ca au consientizat importanta celor dragi, 9% vorbesc despre importanta sanatatii, iar 7% despre importanta respectarii indicatiilor autoritatilor si responsabilitate. Varstnicii, persoanele din rural si cei cu educatie scazuta, alaturi de votantii PNL, sunt mai optimisti in privinta sanselor ca lucrurile sa revina la normal pana in iunie, in timp ce tinerii intre 18 si 35 de ani sunt mai pesimisti cu privire la acest aspect.

PERCEPTIA PANDEMIEI SI A VIRUSULUI

Aproape jumatate dintre romani cred ca virusul SARS-CoV2 este mai putin periculos pe cat se crede, in timp ce 1 din 5 romani apreciaza ca este chiar mai periculos. Femeile, varstnicii, persoanele din Sudul tarii, dar si votantii PNL cred, in proportii mai ridicate decat media, ca virusul este mai periculos decat se crede, in timp ce persoanele cu varsta de cel mult  50 de ani, cei cu educatie scazuta,  care locuiesc in mediul rural, dar si respondentii din Moldova sunt de parere ca virusul este mai putin periculos.

In ceea ce priveste gravitatea pandemiei, opinia romanilor este impartita: jumatate cred ca autoritatile au exagerat gravitatea pandemiei si o alta jumatate cred ca contrariul. Respondentii cu educatie scazuta, cei care locuiesc la sat, dar si cei din Moldova si votantii Aliantei USR-PLUS tind sa fie de parere in proportii mai ridicate cu ideea ca autoritatile au exagerat gravitatea pandemiei.

De cealalta parte regasim in proportii mai ridicate persoanele intre 51 si 65 de ani, respondentii cu studii superioare si votantii PNL.

SPECIALISTI VS. POLITICIENI

In timp ce 55% dintre romani cred ca Romania are specialisti pe care sa se bazeze in vremuri de criza, 56% dintre participantii la studiu sunt de parere ca politicienii au fost cei care au decis in perioada starii de urgenta. Persoanele peste 51 de ani, cei cu un nivel ridicat de educatie, dar si votantii PSD, PNL si cei ai Aliantei USR-PLUS cred, in proportii mai crescute decat alte categorii, in existenta specialistilor. Persoanele intre 18 si 50 de ani si votantii PSD sunt cei care cred mai mult decat altii ca, in perioada starii de urgenta, in tara noastra au decis politicienii.

ACCES LA INFORMATII IN VREMEA PANDEMIEI

Mai mult de jumatate dintre romani cred ca mass-media a informat corect publicul din Romania pe durata crizei generate de pandemia de COVID – 19, in timp ce 4 din 10 romani cred contrariul. Femeile, persoanele peste 51 de ani, respondentii care locuiesc in mediul Rural, cei din Transilvania si Banat si votantii PNL si PSD sunt cei care cred in corectitudinea informarii mass-media, cei mai neincrezatoare fiind persoanele intre 36 si 50 de ani.

Jumatate dintre romani cred ca statul a ascuns informatii importante in aceasta criza si acelasi procent cred ca statul si presa au avut o intelegere pentru a trunchia, denatura sau limita informatii cu privire la COVID – 19. Barbatii si votantii Aliantei USR-PLUS sunt respondentii care cred in proportii mai crescute ca statul le-a ascuns informatii, iar tinerii intre 18 si 35 de ani, cei care locuiesc in Moldova si votantii PSD sunt cei care cred mai mult decat altii in existenta unei intelegeri intre stat si presa pentru a trunchia, denatura sau limita informatiile cu privire la COVID – 19.

RECONFIGURAREA RELATIEI DINTRE STAT SI CETATEAN DUPA STAREA DE URGENTA

Intrebati daca vad statul roman drept un partener de incredere dupa aceasta criza, doar o treime (36%) au raspuns pozitiv, in  timp ce 2 treimi (62%) dintre cei chestionati par sa isi fi pierdut increderea in stat. Varstnicii si respondentii cu educatie ridicata, votantii PNL si cei ai Aliantei USR-PLUS continua sa crediteze cu incredere statul roman in proportii mai ridicate decat altii.

Romania va iesi mai dezbinata dupa criza generata de pandemia de COVID – 19, cred jumatate dintre romani si doar 42% cred ca tara noastra va iesi mai unita dupa aceasta incercare. Spun inclinati sa spuna ca Romania va iesi mai dezbinata barbatii, tinerii, respondentii cu educatie media si votantii PSD, in timp ce respondentii cu educatie scazuta si votantii PNL si cei ai Aliantei USR-PLUS se pozitioneaza mai mult in favoarea ideii conform careia tara noastra va iesi mai unita.

8 din 10 romani spun ca ar renunta la drepturile si libertatile lor pentru a ramane in siguranta intr-o situatie de criza similara celei generate de virusul SARS-CoV2. Mai dispusi sa renunte la drepturile si libertatile lor sunt respondentii intre 51 si 65 de ani, femeile, cei cu educatie scazuta, persoanele care locuiesc in mediul rural, cele care locuiesc in Transilvania si Banat, dar si participantii la studiu care declara ca la viitoarele alegeri parlamentare vor vota cu PNL si cu Alianta USR-PLUS. 

VIITORUL PRIVIT CU INGRIJORARE

Dupa pandemia de COVID – 19, asigurarea unui viitor sigur devine grija principala pentru mai mult de jumatate dintre romani. Grija banilor este primordiala pentru 17% dintre participantii la studiu, grija locului de munca pentru 11%, iar grija pentru starea de sanatate pentru 9%.

Preocupati pentru viitor sunt in proportii mai ridicate respondentii tineri, cei cu educatie medie si superioara, persoanele care locuiesc in Moldova, dar si votantii Aliantei USR-PLUS.

Grija banilor este importanta intr-o masura mai mare pentru respondentii cu educatie scazuta, pentru cei care locuiesc in Transilvania si Banat si pentru votantii PSD, in timp ce pentru locul de munca sunt preocupati mai mult respondentii intre 36 si 65 de ani si cei care locuiesc in Transilvania si Banat.

Activitatile de socializare si miscare sunt primele pe lista romanilor pentru perioada post-COVID – 19. Reuniunile cu familia si prietenii (31%), calatoriile (21%), plimbarile (15%) sunt primele pe lista primelor lucruri pe care le fac romanii dupa iesirea din starea de urgenta. 

ROMANII SUNT FAVORABILI TESTARII, DAR MAI RETINUTI IN CEEA CE PRIVESTE VACCINAREA IMPOTRIVA COVID – 19

6 din 10 romani declara ca ar fi dispusi sa se testeze pentru a primi un ”pasaport de imunitate” la COVID – 19. Mai reticenti la testare decat media sunt respondentii cu educatie scazuta, cei care locuiesc in mediul rural si cei din Moldova.

Peste 4 din 10 romani ar fi dispusi sa se vaccineze impotriva COVID – 19 odata ce ar exista un vaccin omologat, dar 33% spun ca nu s-ar vaccina sub nicio forma. Pro-vaccinare sunt, in proportii mai ridicate, barbatii, persoanele peste 51 de ani, cei care locuiesc in orase, cei din Transilvania si Banat, votantii PSD si cei ai Aliantei USR-PLUS. Cei mai reticenti privind vaccinarea impotriva COVID – 19 sunt respondentii tineri si cu varsta de cel mult 50 de ani. 

CE VA URMA DUPA STAREA DE URGENTA? OPTIMISTI VS. PESIMISTI

Aproape jumatate dintre romani cred ca dupa iesirea din starea de urgenta va scadea numarul imbolnavirilor de COVID – 19 din tara, in timp ce 30% cred ca va creste.

57% dintre participantii la studiu cred ca situatia economica a Romaniei se va degrada, in timp ce aproape un sfert sunt de parere ca se va ameliora.

In ceea ce priveste situatia financiara personala, 3 din 10 romani cred ca aceasta se va degrada in timp ce 16% cred ca se va ameliora.

Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie – IRES, cea mai mare companie de cercetare sociala cu capital romanesc, a realizat, in perioada 13 – 14 mai 2020, al optulea val al studiilor dedicate perceptiilor, atitudinilor si comportamentelor romanilor pe durata crizei provocate de pandemia de COVID – 19. Acest studiu a avut ca obiectiv evaluarea impactului starii de urgenta asupra vietii romanilor.

10 CONCLUZII DUPA STAREA DE URGENTA 

1.  8 din 10 romani spun ca ar renunta la drepturile si libertatile lor pentru a ramane in siguranta intr-o situatie de criza similara celei generate de virusul SARS-CoV2. 

2.  Peste 4 din 10 romani ar fi dispusi sa se vaccineze impotriva COVID – 19 odata ce ar exista un vaccin omologat, dar 33% spun ca nu s-ar vaccina sub nicio forma. 6 din 10 romani ar fi dispusi sa se testeze in schimbul primirii unui ”pasaport de imunitate”. 

3.  Aproape jumatate dintre romani cred ca virusul SARS-CoV2 este mai putin periculos pe cat se crede, in timp ce 1 din 5 romani apreciaza ca este chiar mai periculos.

4.  Jumatate dintre romani cred ca statul a ascuns informatii importante in aceasta criza si acelasi procent cred ca statul si presa au avut o intelegere pentru a trunchia, denatura sau limita informatii cu privire la COVID – 19. 

5.  Doar o treime dintre romani mai vad statul ca pe un partener de incredere. 

6.  Romania va iesi mai dezbinata dupa criza generata de pandemia de COVID – 19, cred jumatate dintre romani. 

7.  Viitorul sigur devine grija principala pentru mai mult de jumatate dintre romani. 

8.  Apropierea celor dragi este lucrul cel mai de pret care le-a lipsit romanilor in perioada starii de urgenta. 

9.  Aproape 1 din 3 romani se asteapta ca situatia financiara proprie sa se degradeze dupa 15 mai.

10.   Peste jumatate dintre romani cred ca situatia economica a tarii se va degrada dupa iesirea din starea de urgenta.

Fisa tehnica a studiului:

Volumul esantionului: 1.027 indivizi de 18 ani si peste

Tipul esantionului: multi-stratificat, probabilist, reprezentativ la nivel national

Reprezentativitate: eroare maxima tolerata de ± 3,1%

Perioada realizarii anchetei: 13 – 14  mai 2020

Metoda: Datele au fost culese prin metoda CATI (Computer Assisted Telephone Interviewing)

Rezultatele pe larg ale studiului pot fi consultate pe website-ul IRES.